Peste 12 ani

Unde esti tu Tepes-Doamne?

Traim  intr-o  lume falsa, ipocrita, bolnava si fara viitor.

Ne lasam dirijati de bani, ne traim viata virtual, apelam la operatii chirurgicale in lant pana cand si mama abia ne mai recunoaste, ne despartim prin SMS-uri, concediem prin e-mailuri, si facem sex  pe web iar Biserica saraca se teme sa mai intoarca spatele.

Cati dintre noi putem spune ca am citit o carte in vara asta, cate scrisori am scris mamei, cati dintre noi ne-am intalnit cu prietenii sau cat am stat impreuna cu cei mici dupa ce s-au intors de la scoala? Am uitat sa radem, sa plangem, sa ne miram sau sa ne iubim, am uitat ca avem doar o viata la dispozitie ( nu noua ca pisicile), ca sa ne permitem luxul de a corecta in urmatoarea, ce am gresit in cea precedenta.

Putem spune ca suntem superficiali?

Poate ca da. Atata timp cat ne intereseaza doar aparentele, grosimea portofelului sau marimea contului din banca, ce a facut ala sau celalalt etc.Ar trebui sa ne intereseze daca aproapele nostru este bine, daca mama si tata se descurca din pensia lor de cacao, daca cel mic s-a apucat de fumat iar sora-sa posteaza pe net poze dezmatate, daca atunci cand incepe scoala, copilul  are ce pune in ghiozdan.. Si lista ar putea continua.

Putem spune ca ne-am pierdut pe undeva, pe acolo, si nu mai gasim drumul de intoarcere? Sau poate ca nu vrem sa-l gasim. Am devenit rai si egoisti, aroganti si inculti, mincinosi si creduli. Sa fie de vina societatea? Guvernantii care mint cu zambetul pe buze si cu dosare penale la activ? Oare ,,democratia” nu ni se potriveste? Am pus-o intre ghilimele, pentru ca mi se pare cusuta cu ata alba. De fatada. Atata timp cat batem pasul pe loc, sau facem pasi inapoi.

O sa spuneti ca m-am cam acrit, ca sunt prea dura ,ca vad totul in negru, ca sunt rautacioasa.

Poate ca asa si sunt.

Poate ca aveti dreptate. Cum sa nu te gandesti ca in zilele de azi am avea nevoie de un Tepes -Voda sa ne faca putina ordine in ograda, cum sa te ia naiba  cand vezi in jurul tau  parveniti care trec peste tot si peste toate , fara scrupule si frica de Dumnezeu, ca sa se imbogateasca peste noapte. Cand vezi ipocriti care in fata sunt mierosi si iti zambesc fals si pe la spate te iau de nu te vezi. Cand apa de la robinet sa transformat in fiere si razele de soare in sabii care taie. Cand aruncam in stanga si dreapta cu privirea cand coboram din bolidul de ultima generatie dar nu avem bani de lapte praf la cel mic.

M-a apucat un fel de , nu stiu cum sa-i zic, intoleranta poate, la fake-urile din ziua de azi ( va rog sa nu ma corectati pentru ,,englezismul” dinainte , dar ma iau si eu dupa trenduri. Si apoi ce mai, suntem liberi la vorba. Si m-a mai apucat un fel de teama, de nesiguranta, pentru ce va sa vie.Ei, da cine sunt eu sa arunc prima cu piatra? Dar cum gusturile nu se discuta, asa e si cu  parerea: pro sau contra.

Si cum speranta moare ultima, eu inca, inca mai cred in miracole.

PS: ati citit un articol din ciclul ,,ciuda-mii dar n-am ce face” -de Dorina Pricop.

Articolul nu se refera la anumite persoane , asa ca orice asemanare cu orice situatie este pur intamplatoare .

 

 

 

 

 

 

 

Standard