INCOERENTA

Uneori, drumurile nu duc nicaieri

Suntem facuti din acelasi aluat. Diferentele sunt doar in noi.

Ne credem atotputernici. Infailibili. Indestructibili. Amagitoare viata……

Cand speram ca planetele s-au aliniat, vine o nebuloasa care ne arunca iar in gaura neagra din care am iesit. Ce pasarea  Pheonix , ce renastere?  Te lasi coplesit de durerea care te arde ca un fier incins cuprinzandu-ti maruntaiele, te arunci in prapastia dezamagirilor crunte si a noptilor albe, te porti ca un nou nascut abia venit pe lume: neajutorat si gol. Golul care  se accentueaza  cu fiecare clipire , cu fiecare respiratie care te arde in interior, cu fiecare gand ce te apasa ca un tavalug  incontrolabil , ca un bumerang care se intoarce iar si iar la tine…..

Si in toata aceasta disperare si tristete , privesti in jur noianul de suflete care vin si pleaca nestingherite, lasandu-te in haul disperarii,din care nu mai ai scapare. Candva mergeai pe drumul tau, acum esti la rascruce si nu stii incotr-o s-o apuci.

De undeva, dintre nori, abia se zareste o geana de lumina. In adancul sufletului tau, inca mai speri ca daca inchizi ochii, vei simti caldura ei mangaindu-ti crestetul. Dar nu se intampla nici asta.

Atunci , indreptandu-se spre cer, ochii tai striga:DE CE? Iar sufletul plange.

Cautam raspunsuri, dar gasim doar intrebari care apoi se transforma in incertitudini. Daca???????

Sufletul meu sangereaza. Undeva, departe , se aude un suierat de tren:oare se va opri  in gara mea ?

Tristete:stare sufleteasca apasatoare, amaraciune,mahnire (dex)

railroad tracks in city

Photo by Pixabay on Pexels.com

 

Standard

Un gând despre „Uneori, drumurile nu duc nicaieri

  1. Iosif Strasbourg zice:

    Pustie, sumbra, gri si deprimanta, lipsita de bucurii animatie si culoare, aceasta „gara” ! Poate este pe o linie veche, rustica, dezafectata, un traseu superb însa abandonat de sistemul modern al noilor standarde, în care calatorii nu mai au TIMP de stat în „salile” de asteptare în partasie unii cu altii grabisti si îngrijorati de viitorul incert, ratând prezentul absolut obiectiv al asteptarilor sublime a partasiei unii cu altii.
    Superba imaginea acestei „statii” ! Merci pentru usile deshise si popasul linistit al tacerilor sublime din gara ta rustica si minunata !

    Un Weekend superb cu liniste si pace-n Suflet !

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.